Predica de pe munte - iubirea vrăjmaşilor
Pr. Cristian Onea - Parohia Ceauș Radu, București
Iubiți credincioși, ne aflăm în Duminica a XIX-a după Rusalii și Evanghelia de astăzi, chiar și textul Apostolului (*) - pentru că au mare legătură între ele - ne dau nouă mare nădejde de bine pentru viața aceasta și pentru cea veșnică. Dar, pentru a avea bucurie, bine este să fim ascultători față de Hristos Mântuitorul. Ascultarea de Hristos prin duhovnic te ajută să pășești, să depășești, să ocolești multe ispite - mai ales pentru tineri, că ne-am rugat pentru studenți. În Grozăvești e grozavă treaba, multe păcate și fărădelegi, dragi studenți! Dar, voi, care știți de Dumnezeu, să nu vă fie rușine să spuneți colegilor, fetelor și băieților, că poți să trăiești moral ca să te bucuri. Evanghelia de astăzi asta ne învață.
Mântuitorul Hristos rostește predica de pe munte. Erau mulți acolo și ascultau cuvântul vieții de la Mântuitorul Hristos, pentru că nimeni până atunci nu i-a învățat. Cine să-i învețe?Învățătura nu se face prin teorie, ci prin faptă. Cine să-i învețe? Cei care slujeau la templu și erau formaliști? Cei care credeau în legea lui Moise, care devenise un amalgam de culturi și de religii? Pentru că în legea lui Moise se spunea: "ochi pentru ochi și dinte pentru dinte", îți dă unul o palmă, îi dai și tu o palmă. Iată că Dumnezeu vine și spune: la Mine, în Cer, nu este așa, iar cei care vreți să fiți cu Mine trebuie să fiți altfel. Cum? Si rostește Mântuitorul Evanghelia de astăzi, și așa începe: "ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea" (Luca 6, 31). Si apoi spune: ce folos ai dacă iți vei chema și prietenii la masă, și unde îți este răsplata? Dacă daci cu împrumut uită că ai dat, chiar dacă nu ți se va întoarce înapoi, și veți fi fii Tatălui Meu din ceruri, Care este milostiv - indiferent de ceea ce facem noi.
Bucuria, dragii mei, aceasta este: să poți ierta pe vrăjmașul tău! Aceștia sunt vrăjmașii țării noastre, ai credinței noastre. Trebuie să-i iubim. Vedeți unde ajunge învățătura lui Dumnezeu?! Să-i iubim! Cum să facem lucrul acesta, că nu putem să mergem noi la ei și să le arătam iubirea?Așa au iubit oamenii de aici, de pe aceste tărâmuri sfinte: s-au rugat pentru pacea a toată lumea la Sfânta Liturghie! Se mai roagă cineva, din alte religii pentru toată lumea? Acest lucru arată că Ortodoxia nu este religie! Ortodoxia este însăși viata din univers, este însuși Duhul lui Dumnezeu revărsat asupra universului! Ortodoxia nu are de-a face cu religia!
Toți oamenii caută iubire, dar mulți se poticnesc. Tinerii de astăzi sunt debusolați, adolescenții de astăzi primesc mai mult gunoaie, mai mult învățături străine, prin muzică sau prin mai multe forme de kitsch-uri care se pretează a fi artă. Acestea otrăvesc sufletele copiilor noștri. Mesajele subliminale din piesele pe care ei le ascultă. E foarte greu fără o cultură duhovnicească să poți să asculți ceva și să nu te lași dus de acest mesaj urat, care se finalizează cu droguri, cu țigări, cu băutură, cu sex și cu toată nenorocirea pământului, asemenea Sodomei și Gomorei!Se vor întoarce acești copii? Vor mai avea putere sa se întoarcă? Asta este întrebarea! Iar părinții, de multe ori îi văd că stau liniștiți și spun: "asta e lumea! lasă-i în pace!". Nu asta este lumea! Dumnezeu nu se schimba după lume! A venit și a terminat cu Sodoma și Gomora. Asta este Dumnezeul nostru, al iubirii, pentru că omorâm păcatul, nu oamenii! Dumnezeu nu se ocupă cu omorârea omului ci cu reînvierea sufletească.
Aceasta este învățătura de astăzi: să stam drepți, să stam bine, să stam cu frică, dragi copii, adolescenți și tineri, care intrați acum în malaxorul păcatelor la Grozăvești sau în alte cluburi. Să stați cu frică pentru că sănătatea sufletească nu se mai întoarce. Vă stoarce demonul de toate puterile.Si, când vrei să fi mămică nu mai poți, când vrei să fi tată nu mai poți, că te-a stors demonul prin cluburi din noapte până în dimineață, și nu te lasă să trăiești cum vrei tu - că "îți faci viața cum vrei tu"-, te ademenește ușor, ușor, ușor și te duce de nu te mai recunoști, și nu mai ai putere ca să vi la biserică să iți aduci aminte că ai pictat pe sticlă, că ai cântat, că ți-a spus preotul ceva la cateheză. Aceasta este nenorocirea care vine din Vest și din America și să speram că o să terminăm cu ele. Cu toții suntem puși la zid, suntem prizonierii lor, și vedem cum ne distrug țara, și vedem cum ne distrug copiii, și tăcem. Nu este bine să tăcem. Este bine să cuvântam, să ne facem auziți în țara noastră, pentru că nu este târziu niciodată.
Aceasta înseamnă să fim milostivi! Milostivi cu pruncii noștri în primul rand! Să-ți fie milă de copilul tău, să nu-l lași să se ducă la moarte. Acesta este Tatăl nostru cel ceresc. Si, dacă totuși se întâmplă... Mi-aduc aminte... Eram la catedrala din Galați, mic copil, și predica un diacon la amvon și spunea că dacă copilul greșește, pune-te în genunchi și roagă-te cu lacrimi pentru el, primește-l în casă cu ochii închiși, iubește-l cum este el. Se va întoarce ca fiul risipitor. Si, un tânăr - care și-a risipit toată averea, și toată cinstea, și tot obrazul - într-un sat s-a făcut de rușine și a plecat de acolo, și a dus o viață grea, amară. Si, văzând el că este mai bine la mama acasă a scris o carte poștală și a zis: "mamă, mi-a venit mintea la cap. Aș vrea să vin acasă. Dacă mă ierți, pune o batistă albă în pomul de la poartă și eu voi vedea că m-ai iertat și intru pe poartă. Dacă nu, voi trece, și voi pleca în lumea mea". Si mama a citit, și s-a rugat mult, a plâns mult, și în ziua respectivă n-a pus o batistă. A scos toate albiturile din casă: cearșafuri, fețe de masă - le-a pus în pom, ca să-i arate dragostea de mama.
Fără Dumnezeu, fără spovedanie, fără împărtășanie și fără lepădarea răutății nu ne putem mântui.Fericit este omul care a luat-o pe calea credinței! Fericit este omul care se spovedește și se împărtășește și se mulțumește cu cât are. Atâta cât are este de la Dumnezeu, este de la Tata!Si dacă Tata mi-a dat o felie de pâine, înseamnă că atâta merit eu, și cu pâinea asta mă voi hrăni. Mi-o face Dumnezeu, mi-o înmulțește, și, în loc să mănânc un castron mare [de mâncare], mănânc o bucată de pâine și mă satur.
...pâine și apă. Atât!
A venit vremea să ne mulțumim cu cât avem, dar dacă ești milostiv Dumnezeu îți înmulțește, de aceea spune: "fiți milostivi precum Tatăl milostiv este". In momentul în care dai, Dumnezeu iți întorace pe altă parte. Dăruiți!
Neamul nostru a dăruit multor popoare. Chiar dacă au furat aceștia, și au furat mult, romanul și-a văzut de treaba lui, și nu a huzurit, cum huzuresc alte popoare pe seama noastră. Va dați seama că ne-au ajutat la mântuire prin cât le-am dat?! De aceea, nu sunt de acord să ne plângem ca "noi suntem cei mai nenorociți, românii sunt cei mai răi". nu este adevărat!Romanii sunt un popor sfânt și binecuvântat de Dumnezeu, că prin jertfa noastră am dăruit mult, mult, împrumutând pe Dumnezeu și Dumnezeu ni le va întoarce însutit și înmiit în ceruri. Aceasta este jertfa poporului român, care a dăruit și Sfântului Munte, a dăruit și altor popoare și dăruiește chiar dacă aceștia fură. Dar, este o lecție pentru noi de a ne uni în credință, de a ne uni în Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, de a fugi de toată viclenia lumii care vine prin televizor, prin filme, prin fel de fel de muzici s.a.m.d. pentru că ele lucreaza foarte subversiv, foarte urât la mintea omului.
Iată câte boli sunt! De ce? Pentru că nu respectăm voia lui Dumnezeu. Spun doctorii că o ceartă de o jumătate de oră, oprește celula omului șase ore din viață. De aceea spune Dumnezeu, prin Mântuitorul Iisus Hristos, cele nouă fericiri, dacă le citiți, acelea sunt remedii. Dacă le împliniți nimeni nu se mai îmbolnăvește!
Dragii mei, aceasta este viața cea veșnică, iar ea se poate trăi de pe pământ. Puneți Biblia pe masă, și citește copilul înainte de culcare măcar un capitol. Pentru că faptul că Îl aduci pe Hristos în casa ta, prin acele cuvinte dumnezeiești, ți se înmiresmează casa, și permanent casa se păstrează proaspătă. Atmosfera între soț și soție se păstrează proaspătă. De ce? Pentru că în mijlocul lor este Hristos!
Ați văzut, în Taina duhovniciei [a Spovedaniei], spui toate mizeriile dar se întâmplă un lucru acolo: nu ești vulgar, chiar dacă le povestești pe toate. Cine păstrează atmosfera proaspătă? Hristos care este de față lângă duhovnic și penitent. Ne spunem toate mizeriile, dar nu ne dedăm la lucruri vulgare. E mare taina Sfintei Spovedanii.
De aceea, există o singură măsură: fiți milostivi, precum Tatăl milostiv este; iertați și iubiți pe vrăjmașii voștri.Dușmanii pot fi casnicii voștri, atunci când sunt cele mai grele situații, sau când părinții devin dușmani cu copiii. Mai întâi să învățăm să-i iertăm și să-i iubim pe casnicii noștri, așa cum sunt ei. Poate că și noi vreodată, datorită conflictului respectiv, am pus umărul să se ajungă acolo, poate că prin slăbiciunea minții și noi am împins lucrurile să meargă spre conflict. De aceea nimeni să nu se îndreptățească, să pună genunchiul la rugăciune, să se roage, și să avem răbdare și îndelungă-răbdare, pentru că Tatăl nostru ceresc milostiv este, și se va milostivi și în vecii vecilor. Amin!
(*)
Apostolul din Duminica a XIX-a după Rusalii:
Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus, Cel ce este binecuvântat în veci, ştie că nu mint! În Damasc, dregătorul regelui Areta păzea cetatea Damascului, ca să mă prindă, Şi printr-o fereastră am fost lăsat în jos, peste zid, într-un coş, şi am scăpat din mâinile lui. Dacă trebuie să mă laud, nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la Domnul. Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om - fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile mele. Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau aude de la mine. Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. (II Corinteni 11, 31-33, 12, 1-9)
Evanghelia din Duminica a XIX-a după Rusalii:
Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea; Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv. (Luca 6, 36)LEGATURI: