Mesajul Părintelui Mitropolit Teofan cu privire la Referendumul din 6-7 octombrie 2018
„Peste puțin timp vom fi chemați la referendum pentru modificarea unui articol din Constituție. Suntem chemați la vot pentru a schimba cuvintele «căsătoria între soți» cu formularea «căsătoria între un bărbat și o femeie».Importanța acestei modificări este mult mai mare decât ceea ce pare la prima vedere. Este vorba despre lumea de mâine, despre societatea în care dorim să trăim. Dorim o lume creștină sau o lume păgână? Dorim să fim membrii unei societăți fundamentată pe valorile Scripturii, ale cuvintelor lui Dumnezeu, Care nu se înșală niciodată, sau dorim să facem parte dintr-o societate așezată pe idei, concepții, ideologii care nu au nimic de-a face cu normalitatea? - Așa cum ne-au lăsat-o tatăl, mama și tradițiile noastre bune. De aceea, suntem chemați la vot.
Înainte de manifestarea noastră prin participarea la vot este necesară multă rugăciune, este necesar mult post pentru ca Dumnezeu să ne vină în ajutor. Suntem chemați așadar la vot noi și cei care au aceeași viziune, aceeași concepție ca și noi.
În manifestarea noastră în această perioadă, suntem chemați să arătăm un duh de pace, de înțelegere, de iertare față de cei care au, poate, o altă concepție, o altă viziune, neabandonând, în același timp, mărturisirea integrală a adevărului în care credem. Dacă vom fi întâmpinați cu injurii sau ofense, să nu răspundem răului cu rău. Să avem, în același timp, în gând și în inimă, cuvântul Sfântului Apostol Petru care zice:
«Dacă veți suferi pentru dreptatea voastră, fericiți veți fi. De aceea, nu vă temeți și nu vă tulburați. Sfințiți-L pe Domnul Hristos în inima voastră și să fiți gata a răspunde oricui vă va cere socoteală pentru nădejdea voastră..» (cf. I Petru 3, 14- 15)
Așadar Il rugăm pe Dumnezeu să fie cu noi și rostim cu toții AMIN- așa să fie. Vino Doamne împreună cu noi!”
***
PS Ignatie, Episcopul Hușilor
Ni se cere, fiecăruia în parte, să avem curajul să-L mărturisim pe Hristos.Dacă nu avem acest curaj de a-L mărturisi, nici El nu o va face în faţa Tatălui Său. Ce înseamnă să Îl mărturiseşti pe Hristos, să ai curajul de a vorbi despre credinţa ta? Ca să poţi face aceasta trebuie să ai dragoste nemărginită în Hristos! Noi nu putem să mărturisim decât lucrurile pe care le iubim! Despre cele pe care nu le iubim, ne este foarte greu să vorbim. Când iubeşti pe cineva, timpul se suspendă. A iubi înseamnă a converti timpul în veşnicie.
Dacă noi Îl iubim pe Hristos, nu avem altă soluţie decât să Îl mărturisim, chiar şi într-un context ostil, în care parcă îţi este greu să vorbeşti despre El. E posibil ca unii să te ironizeze, sau să deschizi o dezbatere căreia să nu îi poţi face faţă, sau unii să-L batjocorească, iar tu preferi să adopţi atitudinea omului tăcut, ca şi cum nu crezi în Hristos.Ar trebui să ne comportăm şi în afara zidurilor bisericii aşa cum ne comportăm în interiorul ei! Pentru că suntem aceiaşi oameni.
De ce te comporţi în societate, în mediul exterior, ca şi cum nu ai fi creştin? Pentru că nu există încă dragoste desăvârşită faţă de Hristos.Dacă ar exista dragoste desăvârşită şi credinţă puternică vei vorbi oriunde despre Hristos.Şi o vei face cu nobleţe, cu multă gingăşie, fără să epatezi, fără să faci un caz din credinţa ta. Însăşi viaţa ta, modul tău de a te comporta devine o mărturisire despre Cel în care crezi! Atitudinea ta, comportamentul, gândurile, toate să trimită spre Hristos!Atunci credinţa devine viaţă!
Noi, de multe ori, facem cele ce ţin de forma credinţei, dar neglijăm profunzimea ei, faptul că prin credinţă noi trebuie să ne identificăm cu Hristos. Mărturisirea este iubire asumată faţă de Dumnezeu!
Evanghelia ne invită, în lumea aceasta poziţionată greşit din punct de vedere axiologic, al valorilor în care credem, la o asumare mult mai deplină a credinţei pe care noi o mărturisim, cu eleganţă, cu nobleţe, cu multă inteligenţă! Vă îndemn, ca mărturisire publică de credinţă, să participaţi, pe 7 octombrie, la Referendumul pentru modificarea articolului 48, alineatul 1, din Constituţie.
Este prima dată în istoria ţării când 3 milioane de oameni se gândesc că ar trebui modificat articolul din Constituţie privitor la căsătorie. Dumnezeu, la 100 de ani de la Unire, ne cere să facem istorie. Şi putem face istorie mărturisind valorile în care credem: Familie, Biserică, Credinţă! Cine lipseşte, înseamnă că împărtăşeşte alte valori.
Avem deci ocazia, pe 7 octombrie, să mărturisim valorile în care credem, cu nobleţe şi cu foarte multă demnitate.
*** Fragment din omilia rostită de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, în Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, la biserica ortodoxă „Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Macarie cel Mare” din Leeds, Marea Britanie.
Dacă noi Îl iubim pe Hristos, nu avem altă soluţie decât să Îl mărturisim, chiar şi într-un context ostil, în care parcă îţi este greu să vorbeşti despre El. E posibil ca unii să te ironizeze, sau să deschizi o dezbatere căreia să nu îi poţi face faţă, sau unii să-L batjocorească, iar tu preferi să adopţi atitudinea omului tăcut, ca şi cum nu crezi în Hristos.Ar trebui să ne comportăm şi în afara zidurilor bisericii aşa cum ne comportăm în interiorul ei! Pentru că suntem aceiaşi oameni.
De ce te comporţi în societate, în mediul exterior, ca şi cum nu ai fi creştin? Pentru că nu există încă dragoste desăvârşită faţă de Hristos.Dacă ar exista dragoste desăvârşită şi credinţă puternică vei vorbi oriunde despre Hristos.Şi o vei face cu nobleţe, cu multă gingăşie, fără să epatezi, fără să faci un caz din credinţa ta. Însăşi viaţa ta, modul tău de a te comporta devine o mărturisire despre Cel în care crezi! Atitudinea ta, comportamentul, gândurile, toate să trimită spre Hristos!Atunci credinţa devine viaţă!
Noi, de multe ori, facem cele ce ţin de forma credinţei, dar neglijăm profunzimea ei, faptul că prin credinţă noi trebuie să ne identificăm cu Hristos. Mărturisirea este iubire asumată faţă de Dumnezeu!
Evanghelia ne invită, în lumea aceasta poziţionată greşit din punct de vedere axiologic, al valorilor în care credem, la o asumare mult mai deplină a credinţei pe care noi o mărturisim, cu eleganţă, cu nobleţe, cu multă inteligenţă! Vă îndemn, ca mărturisire publică de credinţă, să participaţi, pe 7 octombrie, la Referendumul pentru modificarea articolului 48, alineatul 1, din Constituţie.
Este prima dată în istoria ţării când 3 milioane de oameni se gândesc că ar trebui modificat articolul din Constituţie privitor la căsătorie. Dumnezeu, la 100 de ani de la Unire, ne cere să facem istorie. Şi putem face istorie mărturisind valorile în care credem: Familie, Biserică, Credinţă! Cine lipseşte, înseamnă că împărtăşeşte alte valori.
Avem deci ocazia, pe 7 octombrie, să mărturisim valorile în care credem, cu nobleţe şi cu foarte multă demnitate.
*** Fragment din omilia rostită de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, în Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, la biserica ortodoxă „Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Macarie cel Mare” din Leeds, Marea Britanie.
***
Părintele Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Europei de Nord
Dumnezeu și-a desăvârșit creația după ce a făcut omul, după ce a făcut „bărbat și femeie” (Facerea 1, 27). Teologul contemporan John Behr arată că „a fi bărbat și femeie este ceva propriu și unic făpturii numită om.”
Această de Dumnezeu binecuvântată și creată binaritate a genului stă la baza căsătoriei, care face parte din planul Lui pentru mântuirea întregului Adam. „Creșteți și vă înmulțiți” este doar o parte din acest plan, căci taina căsătoriei „mare este” (Efeseni 5, 32), într-atât de mare, încât cei doi care se însoțesc devin „un trup” (Matei 19, 6). De aceea, Mântuitorul Însuși ne spune că „ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19, 6).
Binaritatea genului și căsătoria sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, însă sunt și izvor de datorii sfinte. Cine se luptă să despartă și să desființeze această binaritate care constituie omul și această mare taină care este căsătoria, se face luptător împotriva planului lui Dumnezeu pentru noi. Desființând binaritatea genului și căsătoria, desființăm omul!
De aceea, cu dragoste și nădejde, îndemn pe toți cei care prețuiesc ce este mai bun și mai înalt în om, să vină la referendum și să voteze pentru clarificarea definiției căsătoriei în Constituție. Consider că avem această datorie sfântă de a ne prezenta și de a ne declara identitatea, de a ne mărturisi credința, de a ne exprima și apăra valorile.Prin acest vot nu apărăm ceva abstract! Apărăm însuși faptul de a fi om! Apărăm însăși putința de a fi om, prin zămislire și naștere! Apărăm copiii, salvându-le puritatea, inocența!
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, socotesc că decizia privind organizarea referendumului s-a luat în zilele în care noi, în Biserică, cinstim Sfânta Cruce în mod deosebit. De aceea, consider nu doar că e o datorie sfântă pentru noi de a vota la referendum, ci și un mare test pentru noi, ca popor.Iată, ne aflăm înaintea Crucii lui Hristos. Ce vom face? Lua-vom, oare, Crucea Sa, pentru a urma drumul Evangheliei? Sau, (să nu fie, Doamne!) vom întoarce spatele Crucii Sale pentru a ne înhăma la jugul celui care dintru început a fost „ucigător de oameni”? (Ioan 8, 44). Ce răspundere uriașă avem față de moșii și strămoșii noștri, care s-au jertfit și au murit pentru noi, față de părinții care ne-au zămislit, născut și crescut, față de chipul lui Dumnezeu din noi înșine și din copiii noștri!
Îmi îndrept gândul bun și către tinerii noștri de pretutindeni. Dacă referendumul va fi organizat pe 7 octombrie, după cum s-a spus, atunci ziua votului va fi în Duminica Învierii tânărului din Nain.Tinerii noștri se află și ei în moment de cumpănă. Se află înaintea unei alegeri între o cultură a vieții, a afirmării și a jertfei față de celălalt și o cultură a morții, a negării și a folosirii celuilalt prin silnicie și manipulare. „Tinere, zic ție, scoală-te!”, răsună Cuvântul Vieții.Deschide-ți urechile, iubite tinere, și auzi-L pe Domnul care te cheamă și te ridică din moarte la viață!
† Părintele Episcop Macarie Drăgoi, al Episcopiei Europei de Nord
Această de Dumnezeu binecuvântată și creată binaritate a genului stă la baza căsătoriei, care face parte din planul Lui pentru mântuirea întregului Adam. „Creșteți și vă înmulțiți” este doar o parte din acest plan, căci taina căsătoriei „mare este” (Efeseni 5, 32), într-atât de mare, încât cei doi care se însoțesc devin „un trup” (Matei 19, 6). De aceea, Mântuitorul Însuși ne spune că „ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19, 6).
Binaritatea genului și căsătoria sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, însă sunt și izvor de datorii sfinte. Cine se luptă să despartă și să desființeze această binaritate care constituie omul și această mare taină care este căsătoria, se face luptător împotriva planului lui Dumnezeu pentru noi. Desființând binaritatea genului și căsătoria, desființăm omul!
De aceea, cu dragoste și nădejde, îndemn pe toți cei care prețuiesc ce este mai bun și mai înalt în om, să vină la referendum și să voteze pentru clarificarea definiției căsătoriei în Constituție. Consider că avem această datorie sfântă de a ne prezenta și de a ne declara identitatea, de a ne mărturisi credința, de a ne exprima și apăra valorile.Prin acest vot nu apărăm ceva abstract! Apărăm însuși faptul de a fi om! Apărăm însăși putința de a fi om, prin zămislire și naștere! Apărăm copiii, salvându-le puritatea, inocența!
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, socotesc că decizia privind organizarea referendumului s-a luat în zilele în care noi, în Biserică, cinstim Sfânta Cruce în mod deosebit. De aceea, consider nu doar că e o datorie sfântă pentru noi de a vota la referendum, ci și un mare test pentru noi, ca popor.Iată, ne aflăm înaintea Crucii lui Hristos. Ce vom face? Lua-vom, oare, Crucea Sa, pentru a urma drumul Evangheliei? Sau, (să nu fie, Doamne!) vom întoarce spatele Crucii Sale pentru a ne înhăma la jugul celui care dintru început a fost „ucigător de oameni”? (Ioan 8, 44). Ce răspundere uriașă avem față de moșii și strămoșii noștri, care s-au jertfit și au murit pentru noi, față de părinții care ne-au zămislit, născut și crescut, față de chipul lui Dumnezeu din noi înșine și din copiii noștri!
Îmi îndrept gândul bun și către tinerii noștri de pretutindeni. Dacă referendumul va fi organizat pe 7 octombrie, după cum s-a spus, atunci ziua votului va fi în Duminica Învierii tânărului din Nain.Tinerii noștri se află și ei în moment de cumpănă. Se află înaintea unei alegeri între o cultură a vieții, a afirmării și a jertfei față de celălalt și o cultură a morții, a negării și a folosirii celuilalt prin silnicie și manipulare. „Tinere, zic ție, scoală-te!”, răsună Cuvântul Vieții.Deschide-ți urechile, iubite tinere, și auzi-L pe Domnul care te cheamă și te ridică din moarte la viață!
***
IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului
- Cuvântul Ortodox: IPS Andrei Andreicuț: „Cel ce are credință mărturisitoare trebuie să zică «da» pentru familia tradițională, pentru copilașii noștri, pentru neamul nostru”
La 16 septembrie 2018, în Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. La cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre mărturisirea creștină, ocazie cu care ca precizat:
Luna viitoare, pe data de 7, se organizează un referendum. Și nu trebuie să-l legăm de politică. Cisă-l legăm de mărturisirea credinței noastre. Referendumul respectiv este pentru familia tradițională, pentru viitorul nostru creștinesc.
Fără să avem nicio reținere și nicio răutate împotriva nimănui. Nu avem nimic cu nimeni. Fiecare să trăiască așa cum îi dictează conștiința.
Dar, cel ce are o credință mărturisitoare trebuie să meargă și să zică „da” pentru familia tradițională, pentru copilașii noștri, pentru viitorul nostru, pentru neamul nostru.
***
Mesajul Părintelui Mitropolit Laurențiu
cu privire la Referendumul din 6-7 octombrie 2018
“Mesajul nostru este unul foarte responsabil, o chemare sfântă de a ne împlini o obligaţie. Suntem obligaţi [moral -n.n.] ca să răspundem acestei chemări. Şi sunt sigur că acest mare examen, este cel mai mare examen pe care credincioşii creştini - nu numai cei ortodocşi, ci toţi credincioşii creştini din ţară - sunt obligaţi să-l treacă, acest examen. Dacă l-om trece, va fi bine pentru noi şi pentru urmaşii noştri. Dacă vom cădea la acest examen, vom suporta mai departe, toate consecinţele.
Şi s-a mediatizat, s-au făcut cunoscute urmările în ţările mari, în ţările în care libertatea aceasta exagerată, este dusă la rangul de lege.Vor fi pedepsiţi cei care nu vor accepta ceea ce este de fapt o excepţie.Şi dacă este o excepţie, să rămână excepţie, iar noi toţi cei care suntem credincioşi, care ne închinăm Mântuitorului Iisus Hristos, să ne amintim că însuşi Hristos a binecuvântat Nunta din Cana Galileii, l-a binecuvântat pe mire și a binecuvântat-o pe mireasă.
Să rămână deci în legile fundamentale, în legea fundamentală a ţării noastre, în Constituţie, această menţiune că familia este compusă din bărbat şi femeie, în cadrul căreia vor creşte copiii, şi părinţii au obligaţia de a se îngriji de creşterea şi educarea copiilor lor”.
***
PS Calinic Botoșăneanul
- Stiri pentru viata: PS Calinic Botoșăneanul îndeamnă tinerii să voteze la referendum și să păstreze învățăturile Bisericii și curăția trupului
Într-o lungă epistolă adresată tinerilor, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, i-a chemat pe tineri să se implice în campania pentru referendum și să meargă la vot ca să apere familia naturală, cea întemeiată pe precepte biblice și binecuvântată de Hristos în Cana Galileei:
Misiunea voastră, iubiți tineri, (…) este de a face din lumea noastră o lume contemporană cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cu Maica Domnului și cu toți Sfinții Lui. Și, chiar, dacă trăim într-o epocă de mare progres tehnologic, aceasta nu ne dă dreptul să admitem degradarea spirituală și morală a societății, ci, dimpotrivă, să ne unim în cuget și simțire pentru ca, împreună, să spunem Da Familiei, așa cum a fost creată de Dumnezeu,și, astfel, să putem învia această lume ce se clatină din toate încheieturile.Ierarhul i-a îndemnat pe tineri să își aleagă prieteni care au aceleași afinități spirituale și anturaje sănătoase și să-și păstreze curăția trupului, ca garanție a curăției minții și sănătății sociale și spirituale.
„Nu se poate vorbi despre o tinerețe biruitoare fără o viață trăită în Hristos, în conlucrare cu harul lui Dumnezeu”,le-a scris arhipăstorul, citându-i pe Eminescu și Caragiale, marile spirite ale culturii române.
Redăm câteva extrase din epistola care se poate citi pe Doxologia.ro:
„Biserica noastră Ortodoxă s-a dovedit în istorie cea mai redutabilă structură de rezistență a națiunii române. „Cine combate Biserica şi ritualele ei – spunea Eminescu – poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu este”. De aceea, Ortodoxia trebuie văzută în plinătatea ei, cu amândoi ochii, nu doar cu unul, pentru că, spune Sfântul Mare Mucenic Ciprian al Cartaginei (†258), „în afara Bisericii nu este mântuire” (extra Ecclesiam nulla salus). Iată de ce este necesar ca, împreună cu noi, voi tinerii „să apărați cu râvnă Ortodoxia și acest pământ de Sfinți și de Eroi” (Radu Gyr).
VISpre deosebire de unii tineri din zilele noastre, care vor autonomie spirituală și deplină libertate de mișcare – a se citi libertinaj –, spitale și nu catedrale,tinerii secolului trecut cereau capele în universități și îndepărtarea profesorilor atei de la catedră, deoarece aceştia insultau credințaîn numele lui Ernst Haeckel (†1919), părintele darwinismului socialist și al rasismului, demers surprins magistral de I.L. Caragiale în articolul „Noi și Biserica”: „ei învață o religie omenească ce predică nu mila şi îngăduința, nu blândețea şi omenia; o religie aspră, care predică omului: eşti o fiară!Ghearele tale şi colții tăi sunt deşteptăciunea şi şiretenia; fii perfid, crud, neîngăduitor cu semenii tăi! Nu te uita o clipă în sus spre cer; aici, în jos, pe pământ, uită-te cu ochii-n patru, ca şi cum ai avea patru picioare; aici pe pământ se isprăveşte tot pentru tine. Eşti fiară, fii fiară. Fiarele n-au biserică, fiarele nu se-nchină, fiarele n-au Dumnezeu!” (I.L. Caragiale, „Noi și Biserica”, în Universul, 7 ianuarie 1900).(…)Tinerețea este revoluționară și idealistă, prin temperament; numai că, spre deosebire de tinerii generațiilor trecute, care s-au născut în bubuitul tunurilor și a căror tinerețe a fost aruncată între zidurile pușcăriilor, ei neavând parte de copilărie, unii tineri ai generației prezente poartă uneori în suflete doliul nenumăratelor încercări, dezamăgirile și mirajul unor tronuri teosofice prăbușite și belșugul discreționar de materiale stricătoare de suflet‒ stupefiante zilnice – pe care le prețuiesc și le cultivă mult mai mult decât pe darurile primite de la Dumnezeu. În umbra acestora răsar automulțumirea, blazarea, dorința de bravadă, care de cele mai multe ori duc la irecuperabile tulburări de comportament. Și așa cum spune Iisus Hristos, fiecare pom se cunoaște după roadele lui (Luca 6, 44). În acest sens, Isus, fiul lui Sirah, cheamă părinții la priveghere, zicând: „nu-l lăsa în voia lui la tinerețe și nu trece cu vederea greșelile lui” (Ecclesiasticul 30, 11).Însă, dincolo de aceste aspecte, izolate, tinerețea este forța de înnoire permanentă a neamurilor și a istoriei, înnoire prin ideal și înnoire prin jertfă. Un tânăr conștient de darul credinței, libertății și unității în Iisus Hristos înțelege mult mai bine menirea și rostul său în Biserică (…).
Și, de felul cum va adera tineretul la idealurile spirituale ale veșniciei depinde viitorul acestui neam.Atâta timp cât omenirea se va îndepărta de Hristos, nu se va putea vorbi de o înnoire a istoriei. Să nu fie! (…)”
LEGATURI: