Părintele Jean Boboc, decanul Centrului Ortodox de Studii și Cercetări „Dumitru Stăniloae” (CDS) din Paris, a trecut la cele veșnice joi, 4 aprilie 2019.
„La capătul unei lupte lungi, pe care a dus-o însă cu mult curaj și cu nădejde în Dumnezeu, Părintele Jean Boboc, Decanul C.D.S. Paris, a trecut, astă seară, la cele veșnice. Domnul să-i odihnească sufletul în ceata prietenilor Săi, mângâind totodată pe cei dragi din familie, parohie și colaboratori”,
Medic și teolog
Pr. Jean Boboc a obținut titlul de doctor în medicină la Facultatea de Medicină din Paris, fiind specializat în farmacologie și toxicologie.A condus mai multe cercetări atât în Franța cât și în SUA, experiență care i-a determinat preocuparea pentru bioetică și problemele societății de azi.
Diploma de Doctor în teologie a obținut-o la Institutul Saint-Serge. La Centrul „Dumitru Stăniloae” a predat antropologie și bioetică.
Părintele Jean Boboc, discipol al lui Mircea Eliade, a studiat, de asemenea, istoria și teologia religiilor la Institutul Catolic din Paris. A studiat și la Camera de Comerț și Industrie din Paris.
Pregătirea sa multidisciplinară l-a ajutat să aibă o abordare a problemelor de antropologie și bioetică prin prisma transdisciplinarității.
Doxologia: Părintele Jean Boboc a trecut la cele veșnice
[...]Pr. Razvan Ionescu, responsabil al direcţiei „Teologie şi ştiinţă” în cadrul C.D.S., a transmis un mesaj de condoleanţe în care îşi exprimă regretul pentru dispariţia părintelui profesor:
„Grea, grea pierdere pentru Centrul «Dumitru Stăniloae» al cărui decan era. Ce să mai spun pentru Ortodoxia românească unde am pierdut vocea cea mai avizată din bioetică a ultimului deceniu. Medic și teolog.Aici la Paris am pierdut un orator cu o franceză cursivă combatantă și stilată, curtat de presă, cum prea rar am văzut să poată fi oferit cineva dintre români.
Părintele Jean Boboc a trecut la Domnul. Întotdeauna i-am simțit complicitatea caldă, aprecierea exprimată către mine ca o mângâiere, ultima acțiune împreună fiind un Congres teologie - știință în Atena unde am participat împreună. Am luat cina atunci unul lângă altul, prilej de cuvânt de la suflet la suflet. Grea pierdere. Mângâierea este că acest traducător prin excelență al părintelui Stăniloae pentru francezi a pășit la mai deplina viață... Domnul să îi răsplătească tot ce a dăruit către mine. În termeni de viață veșnică”.